Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 30 octombrie 2019

Tezaurul de la Pietroasa, Buzău








         Am ajuns într-o frumoasă zi de octombrie, în acest loc, unde, în anul 1837, 2 pietrari descopereau cel mai de seamă tezaur din țara noastră și din lume pentru aproape 100 de ani pînă la descoperirea mormîntului lui Tutankamon. 22 de piese de aur, datînd din sec. al IV-lea și provine din atelierele bizantine. Acum, aici se află un mic monument și la 20 de kilometri, în muzeul din Buzău, copii ale obiectelor ce au rămas din el, facute de regele Carol I. Originalele se află la Muzeul National din București.
        De-a lungul timpului, Tezaurul de la Pietroasa a suferit multe modificări. A fost furat, deteriorat, spart, recuperat, expus la Paris, la Londra și Viena. In 1917 este trimis la Moscova și se întoarce abia în 1956. Din 1971 stă în muzeul din București, compus din cele 12 piese rămase. Din cele 22 de piese, 10 se pare că sînt pierdute pe veci.


          Tezaurul de la Pietroasa se compune în prezent din 2 mari categorii de piese: vase- (un platou mare, o cană, 2 vase poligonale și o farfurie) și podoabe- (1 colan încrustat cu pietre, 2 colane din bară de aur și 4 fibule). Piesele sînt datate din a 2-a jumătate a sec-IV-lea d. H, -farfuria cu cana -și pînă cel tîrziu prima jumatate a sec. V-lea- d. H.- vasele poligonale, fibulele și colanul lat.


            Vasul octogonal este încrustat cu pietre prețioase în diferite culori dar în timp a avut mult de suferit și a fost deteriorat. Majoritatea pietrelor au fost furate și ramele turtite și sfărîmate. Toate piesele au suferit deteriorări majore.




           Cana are o formă zvelta și este ornamentată în zona mediana cu caneluri ondulate și paralele, pe marginea gurii și a piciorului se afla un șir de perle. Toarta cu care este prevăzută este terminată cu o voluta iar de partea superioara este prinsă de cană cu o placă ajurata. Ulterior, peste această plăcuță a fost adăugat un vultur stilizat.




         Fibulele, datorită aspectului de păsări, au dat numele tezaurului, Cloșca cu pui, unde cloșca este fibula mare iar celelalte 3, puii. Sînt cele mai remarcabile podoabe din tezaur și cele mai remarcabile podoabe de corp din perioada antichității tîrzii găsite vreodată. Au fost împodobite cu pietre încrustate, sînt o variantă mai sofisticată a broșelor de astăzi, au formă de păsări stilizate din aur, legate între ele cu un lanțișor și pe spate un dispozitiv de prindere.










             O descoperire emblematică pentru țara noastră, ca popor. Valoarea lui vine din mesajul pe care ni-l transmite ca izvor istoric. Prezența lui în spațiul carpato-danubiano-pontic se înscrie într-un fenomen general pentru lumea de frontieră al Imperiului Roman de sfîrșit, cînd apărea o aplecare sporită pentru podoabele din aur. Iată așadar ilustrat prin obiecte cu valoare artistică desăvîrșită,  momentul schimbării lumii, al conviețuirii trecutului roman și autohton la Gurile Dunarii. Intrat în circuitul științific, Alexandru Odobescu  a scris 3 volume memorabile, a făcut prin studiul comorii, opera sa de capatai.



sâmbătă, 26 octombrie 2019

Mănăstirea Ciolanu Buzău


            Mănăstirea Ciolanu este la aproximativ 25 de kilometri de Monteoru și 45 de kilometri de Buzău și singura așezare monahală din județul Buzău atestată documentar încă din secolul al XVI-lea. Are 2 biserici situate la 100 de metri una de alta și un muzeu unde se pot admira icoane, unele pictate în anul 1886, obiecte de cult, veșminte religioase prețioase. Biserica din deal a fost ctitorită de Doamna Neaga, soția lui Mihnea Turcitul în anul 1590, cea din vale pe la 1828 de către un episcop al Buzăului. Numele îl are de la oasele unor sihaștri descoperite în această poiană, se pare călugari scăpați din Bizanțul ocupat de turci în secolul XV-lea.










           La Mănăstirea Ciolanu sînt adăpostite multe icoane pictate de Tăttărescu, nepotul lui Nicolae Teodorescu Pitarul, cel ce a zugrăvit biserica mare și care a condus școala de pictură de la Buzău, pe la jumătatea secolului al- XIX-lea. Există și o icoană bizantină, pictată la Athos, ce îl înfățișează pe Sfîntul Gheorghe. Aici s-a retras Doamna Neaga împreună cu cei 5 copii din calea invaziei turcilor. A fost o personalitate puternică și de pe urma ei au rămas multe legende. Una dintre ele spune că Doamna Neaga ar fi fost îngropată în 7 sicrie de aur împreună cu o comoară impresionantă care este căutată de mulți și în ziua de azi. De fapt, cînd a fost descoperită cea mai mare comoara din țara noastră și din lume o vreme, aici în zonă, mulți căutau de fapt mormîntul doamnei Neaga, ne povestea un păstor!


















              Ciolanu este o mănăstire de călugari, locul este spectaculos de vizitat și pe terenurile mănăstirii a funcționat, în ultimele decenii ale secolului 20, o impresionantă tabară de sculptură, despre care o să vă povestesc în urmatoarea postare!