Astăzi am participat la o sărbătoare elenă, o sărbătoare frumoasă și mai ales gustoasă, cu un puternic mesaj, ținută mai târziu anul acesta din cauza vremurilor tulburi pe care le trăim. La biserica elenă Metamorfosis- Schimbarea la Față, cea mai veche biserică ortodoxă din Constanța- terminată în 1868- mă aducea bunica când eram tare mică, bunica Eufrosina, care după nume este posibil să fi avut ceva rădăcini grecești.
Vasilopita, se pare că este o sărbătoare agricolă în timpul căreia erau oferite zeilor primele roade ale pământului și că ar proveni de la Saturnaliile romane. Sfântul Vasile cel Mare care deschide calendarul laic, leagă de numele său această tradiție a Vasilopitei, ce amintește de un episod din trecutul zbuciumat când cotropitorii invadau satele și luau oamenilor tot ce aveau de preț, uneori și viața. Legenda spune că Sfântul Vasile cel Mare care slujea în Cezareea a adunat bani și bijuterii pentru a plăti pe invadatori dar aceștia au renunțat la pradă rușinați de fapta lor. Sfântul a dorit să înapoieze oamenilor ce a strâns dar nu mai știa ce a luat și de la cine, așa că a făcut o plăcintă mare în care a pus bijuteriile și banii și a împărțit felii oamenilor. In mod miraculos, toți au primit înapoi ceea ce dăduseră!