Cheile Bistriței Vâlcene

            Bistrița Vâlceană, în traducere Bistrița se pare că înseamnă Repedea, este un afluent drept al râului Olt, începe în Munții Căpățânii, are lungimea de 50 kilometri și chiar curge repede și jucauș prin niște chei foarte frumoase unde poți petrece chiar și o zi întreagă și nu te plictisești!

 Cheile Bistriței Vâlcene se remarcă prin frumusețea reliefului carstic cu pereți înalți, stânci, peșteri, prin cascade dar și prin flora și fauna deosebit de bogate în specii rare, protejate de lege. Au o lungime de circa 2 kilometri și ating în sectorul cel mai îngust 4 metri. Stâncăriile calcaroase păstrează specii declarate monumente ale naturii: floarea de colț, iedera albă, ghințura galbenă, zada, tisa. Alte specii rare întâlnite aici: garofița albă, cetina de negi, argințica- un relict din era glaciară-, crinul de pădure.

Aflate în cel mai mic parc naținal din țara- Buila- Vânturarița, sânt și cele mai înguste chei de calcar din țara noastră. Canionul începe după Mănăstirea Bistrița, pe un drum de lângă locaș, apoi un drum forestier care pe vremuri a fost o cale ferată forestieră.

Aici este intrarea în chei, la această cruce de piatră de aproximativ 5 metri înălțime, sculptată în basorelief, pe partea dreaptă. Este o plimbare de o oră- două, o plimbare plăcută în linie dreaptă, un loc splendid care te încarcă. Poți merge și la Peștera Urșilor care este cam la 600 de metri de intrarea în chei, dar am înțeles că este accesul dificil în acest moment, datorită balustrăzii podețului care este ruptă .

           Plimbarea merită făcută, nu treceți prin zonă fără să vă opriți aici!