Totalul afișărilor de pagină

marți, 3 martie 2020

Mănăstirea Cozia- sec.XIV- 1386

              Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate,
                 Către tărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc,
              Ș-ale valurilor mîndre generații spumegate
                 Zidul vechi al mănăstirii în cadență îl izbesc.
                        Umbra lui Mircea la Cozia, Grigore Alexandrescu




             Ctitoria lui Mircea cel Batran care păstrează în pronaus fragmente din pictura originală, cunoscută ca cel mai vechi complex monument istoric și de artă din România. Pe peretele occidental, sînt picturi care îl reprezintă pe Mircea și pe fiul sau Mihail, care poartă ținute cavalerești, în stînga se poate vedea portretul lui Serban Cantacuzino.




              In pronaos se află mormintele lui Mircea și ale călugăritei Teofana, mama lui Mihai Viteazu, devenită călugăriță dupa moartea fiului ei. Singurele obiecte rămase de pe vremea domnitorului- doua clopote- au fost împărțite și duse: unul la Episcopia Râmnicului, celalalt la Episcopia Argeșului, doar o mică bucată din mormîntul domnitorului fiind păstrată în Mănăstirea Cozia, o minune a Evului Mediu românesc, fostă necropolă, școală, azil, temniță și cazarmă de-a lungul vremurilor.







             Conform unei legende, la originea construirii mănăstirii se află o ''arătare Dumnezeiască'' care i s-a dezvăluit domnitorului Mircea cel Mare, domn al Tării Românești între 1386-1394 și 1397-1418. Legenda spune ca în timpul unui război împotriva ungurilor sau otomanilor, nu se știe exact, și-a stabilit ca sediu al oștii un loc de pe Valea Oltului. In timp ce dormea în cortul domnesc pe pajiștea din fața muntelui, voievodul a avut un vis după care, în dimineața următoare, a hotărît ridicarea mănăstirii, exact în acel loc. Initial se numea Nucet, datorită regiunii unde se cultivau mulți nuci, apoi a luat numele muntelui vecin. La Muzeul National de Arta al României se afla un epitaf de o valoare excepțională, o capodoperă a broderiei realizată între anii 1395-1396, țesută pe matase cu fir de argint și argint aurit, cu tema Plangerea. In 1415, domnitorul a dăruit mănăstirii punctul de hotar dintre  Transilvania și Tara Românească, administrarea vămii.







             In 1418, cand domnitorul trece la cele vesnice, este înmormîntat, conform dorinței, la Mănăstirea Cozia, care este cea mai frumoasa și importantă ctitorie a domnitorului, una dintre cele mai autentice nestemate ale arhitecturii bisericești autohtone, moștenire spirituală si artistică neprețuită în istoria poporului român.
















24 de comentarii:

  1. Nu am mai fost aici din copilarie. Super articolul!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ultima data cand am fost acolo a fost in timpul generalei, intr-o excursie cu clasa. Chiar vorbeam cu sotul meu despre Cozia anul asta si zicea ca el nu a fost niciodata. Sunt multe locuri in Romania pe care trebuie sa le revedem sau sa le vedem pentru prima oara. Frumoasa postare cu multe informatii, ca de obicei!

    RăspundețiȘtergere
  3. Când eram mai mică obișnuiam să merg destul de des acolo, dar de câțiva ani nu am mai ajuns. Este o manastire superbă

    RăspundețiȘtergere
  4. Un loc incarcat de har si istorie, mi-ar placea mult sa ajung!

    RăspundețiȘtergere
  5. Imi place tare mult zona aceea, am fost destul de des in ultimii ani.

    RăspundețiȘtergere
  6. Tare îmi doresc să ajung și eu la Mănăstirea Cozia! E tare frumos!

    RăspundețiȘtergere
  7. O adevărată bijuterie! Am vizita-o si eu acum ceva timp, insa m-am reintoarce cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  8. Ma bucur mult sa vad ca promovezi locuri frumoase din Romania ! Foarte frumos !

    RăspundețiȘtergere
  9. Am fost si eu acum multi ani. E o manastire superba. Sper sa mai ajung acolo candva.

    RăspundețiȘtergere
  10. Ultima oara am fost la Cozia acum vreo 3 ani. Minunata!

    RăspundețiȘtergere
  11. Ce frumos! Îmi aduc aminte cu drag că în școala generală am avut o doamnă învățătoare foarte credincioasă, alături de care am vizitat multe mănăstiri. Nu înțelegeam exact semnificația lucrurilor pe care le vedeam acolo, dar știu că în interiorul meu aveam un sentiment înălțător.

    RăspundețiȘtergere
  12. Este o mănăstire minunata. Abia aștept să merg sa o vizitez. 😊

    RăspundețiȘtergere
  13. E impresionantă mănăstirea, am vizit-o și eu cu ani in urma.

    RăspundețiȘtergere
  14. Ce loc plin de poveste si de istorie, multumim pentru prezentare.

    RăspundețiȘtergere
  15. Imi place sa citesc despre istoria tarii noastre. Am aflat lucruri pe care nu le stiam desi am vizitat aceasta manastire. Multumim frumos pentru articol!

    RăspundețiȘtergere
  16. Cred ca nu am fost niciodata pe aici, sau daca am fost, era candva demult, in studentie. Oricum, mi-a facut placere sa vad aceste locuri minunate!

    RăspundețiȘtergere
  17. N-am mai fost de multi ani la Cozia. Chiar mi-e dor de o vizita acolo.

    RăspundețiȘtergere
  18. Hi plimbarici! Toate bune?
    Sa inteleg ca ti-ai luat diploma de ghid turistic?
    Multumesc pentru toate comentariile lasat epe blog … chiar daca acela nu este blogul "official"!
    Iti doresc numai bine draga mea!

    RăspundețiȘtergere
  19. Am fost si eu la Cozia si mi-a placut mult. Am fost acum multi ani.

    RăspundețiȘtergere
  20. Am vizitat de multe ori Manastirea Cozia. Îmi place mult, este o bijuterie!
    Mulțumesc pentru prezentare și fotografii!
    Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
  21. Este un loc deosebit! Am vizitat-o de 5-6 ori si merg de fiecare data cu placere!

    RăspundețiȘtergere
  22. Nu am mai fost de foarte mult timp la o manastire. Nu stiu daca am devenit eu prea lenesa sau ma scoate omul mult prea greu din casa

    RăspundețiȘtergere