Abația cisterciană de la Cârța

               Nu departe de localitatea Cârța, în țara Făgărașului, în anii 1205-1206, un grup de călugări cistercieni, au ridicat o construcție de lemn și cîțiva ani mai tîrziu, meșteri pietrari din Franta, special aduși, au ridicat o construcție impunătoare în stil gotic. La început, în manastire, viața era foarte severă, se ocupau cu propagarea creștinătății și îi învățau pe localnici secretele agriculturii și cultivării viței de vie. Cavalerii cistercieni erau renumiți pentru hărnicia, priceperea cu care construiau clădiri impunătoare. Munceau foarte mult, trăiau foarte cumpătat, cu program strict de rugăciune, mîncau doar pește, nu foloseau nici-o sursă de încălzire și își confecționau singuri veșmintele. Aveau reputația de mari băutori de vin și au adus viță de vie de calitate din Franța în zonă. Ansamblul mănăstirii constituie cea mai estică abație a acestui ordin. Călugarii călătoreau din cînd în cînd la Pontigny pentru a menține legatura cu ordinul de care aparțineau.

              A fost atacată de turci în mai multe rînduri, 1421, 1432 și 1438, daunele în urma atacurilor fiind foarte grave. Localnicii au facut o plîngere la regele Matei Corvin, spunînd că tocmai abația este cauza atacurilor turcilor, acesta dispunînd desființarea mănăstirii. In 1495 s-a dispus renovarea mănăstirii, alte lucrări de renovare făcîndu-se în 1846 cînd s-a construit și galeria  care adăpostește azi orga bisericii. In prezent este frecventată de comunitatea locală germană, fiind biserică evanghelică, .orga fiind în foatre bună condiție.

             Astăzi, abația este în mare parte o ruină prăbușită ce păstrează atmosfera arhitecturală impunătoare. Se păstrează turnul din 1495, portalul gotic, fragmente de ziduri. A avut un rol foarte însemnat în viața politică, culturală, artistică, administrativă, religioasă a Transilvaniei medievale. Abatia a fondat localitățile Cârța pe malul Oltului și Apoș pe Valea Hîrtibaciului aducînd sași în ambele sate, pe la 1400 era posesoarea a nu mai puțin de 10 sate Feldioara, Cloașter, Cisnădioara, Meșendorf.

            In apropierea satului există o mlaștină fără fund despre care legenda spune că cistercienii au stîrnit invidia diavolului prin construcția lor, acesta începand și el o construcție care se vroia și mai impunatoare, dar pe cînd biserica se ridica spre ceruri, construcția lui mergea spre adîncuri. Cavalerii i-au venit de hac inundînd zona construită cu apele Oltului, așa a apărut acea mlaștină.

          In 2017, aici s-a filmat thriller-ul The Nun în regia lui Corin Hardy, a fost locul ideal ales.